vineri, 25 februarie 2011

Replică. IV


- Probabil ma repet, dar te rog insistent sa nu mai umbli asa prin sufletul meu, ti-am simtit fiecare pas, si erau toti apasati. I-am simtit pana in gat. Si inca ceva: daca usile sunt inchise, de ce le fortezi? Te-am vazut cum umblai la balamale! you baka..
- Stiai ca vin, de ce le-ai inchis? Iar daca tot ai deschis subiectul, spune-mi si mie, ce e cu atatea camere noi? Cate nopti n-ai dormit? De fiecare data cand plec, mai construiesti una, doua, chiar mai multe.. Cateva mi-au sarit in ochi. Nu pentru ca erau rosii, majoritatea  sunt, ci pentru ca erau albe. Prea putine camere iti sunt albe. Sau poate lumina e slaba.. Oricum a fi, una dintre ele era rece, erau numai congelatoare pe acolo, iar marea mirare a fost cand pe toate scria, cu majuscule, SPRE PĂSTRARE, nu mi-a placut; si parca anumit ai facut curatenie, n-am vazut nici o amintire sa mi-o infasor la piept! Urmatoarea parea ok; atat ca tavanul ma inspaimanta, dadea sa cada.. Mai era una, toata alb cu negru. Din nou, albul era in exces. Ce s-a intamplat? Mereu iti aduc cate un cos, chiar doua de culoare. Si e concentrata, recunoaste! Am lipsit atat de mult? A fost singura incapere in care n-am putut intra. I-ai pus lacat si la balamale, you baka.. chiar asa, ce tii acolo? Ah, sa nu uit, parca mai era una, scria mare pe ea Fin Juillet, iar in lipsa de culori, ai improscat cu emotii, am dreptate? Dar de unde ai si treptele, si copacii, si noaptea, si vantul, si jumatatea, pacatoasa jumatate de luna, dar mai ales, ce era cu emotia ce o simteam din cerul gurii pana in varful degetelor? Nu, nu, nu! E bine si fara lapte, mersi. Si inca ceva, am vrut sa ma spal pe fata, m-am grabit sa ajung si  n-am mai apucat. M-am dus in incaperea cu robinete, dar nici unul nu functiona; ultima data, chiar inainte sa plec, nu puteam sa le mai opresc, probabil ai avut ceva treaba cu ele, ai avut inundatie sau ceva? Eh, le-ai reparat de tot, observ. Si scuza-ma ca rad, iar tu doar zambesti, dar e amuzat, nu e?
- Da, e, si chiar ma gandeam..
- De ce-ai pufnit in ras?
- E hilar, tu imi povestesti despre cele cateva camarute mai tipatoare din sufletul meu, pe cand al tau e ca un stup, si-i plin ochi cu dracovenii.

Niciun comentariu: