luni, 19 decembrie 2011

mult


mă înţep în stele,
le scuip
şi mă înalţ
să-mi sărut viermii
pe creştet.
viitoru-mi e băgat în seamă
de frivoli
şi sughite tot mai des
- nu trebuie să fiu fluidă
să ştiu că mă înghite
cu nesăţ.

mă trezesc gândind că
nu mă culc cu faţa la geam
ca să-mi amintesc
visul din noapte,
ci să nu uit că m-am crescut
să am unul.

mă sperii când realizez că
n-am răbdare să ţin
nici macar la
bucăţi de carne,
că mi se apleacă de interioare.
de altfel
m-aş putea usor identifica
cu tot ce vă scandalizează.

mă complac
şi vorbesc mult.

vineri, 2 decembrie 2011

ne imaginez nemaifiind



Şi gândeam la cât de 
negru
poţi fi,
şi la cât de
alb-vânătă
am devenit eu.
Şi

la cum ne scriem
aproape cu grijă
în fantasticul meu
cu
negrupealbşialbpenegru
până ni se tocesc dinţii
şi aşteptarea.
Şi-aş mai fi

eu,
ipocrita care nici până acum
n-a învăţat
să se îndrăgostească mai întâi de toate.