marți, 22 octombrie 2013

şi oricând



Singurele cărări pe care
nu mi-a fost frică
să rătăcesc
vreodată
au fost cele făcute de
degetele tale
prin părul meu.
Nopţi întregi
mă cutremuram,
nu mai întelegeam
dacă mă acopereai
sau alea erau momentele în care tu începeai
să mă descoperi.

Înainte să plec să m-arunc în cer,
(să-şi mai iasă şi el puţin din matcă)
eu şi tăcerile mele luam masa
la pat,
şi-ţi sorbeam fiecare rid al pielii.

Mă trezeam apoi

lumea toată îmi laudă
stilul oratoric.
Ajung să-mi spună că e blând
şi hotărât,
şi mă întreabă
toţi
cum reuşesc.
Dar ei nu ştiu
că eu îţi fac
zilnic
declaraţii de dragoste
în faţa oglinzii,
şi când merg
săltat
pe stradă,
şi când tu-mi respiri în ceafă.
Şi oricând.

2 comentarii:

vert spunea...

Sa nu mai intelegi, ce rasfat ! xx

Kiraa. spunea...

e de bine atunci :d