Din momentul ăsta
încep să mă alerg cu luna.
Vreau zile-ntregi de noapte
și străzi pline de lumină,
răcoarea unui acoperiș
s-o simt din creștet,
iar cerul vostru îl vreau respirându-mi peste buze.
Vreau să-mi văd umbra ca o sângerare a gândurilor,
iar pe voi speriați.
2 comentarii:
Ii si vad alergand in stanga si-n dreapta dupa ce ti-au privit umbra.
ar fi simpatic :)
Trimiteți un comentariu