Din câte te văd,
am impresia că frica de oameni
începe să te ajungă.
(Ţi se urcă pe picioare,
îţi gâdilă şira spinarii
şi gândurile,
râzi puţin şi ăsta-i fost!
îţi intră-n vine.)
Chiar nu ai de ce te teme,
are un aspect plăcut...
chiar şi-aşa, fără de chip.
Şi nu cred ea mănâncă;
mai curând te cuminţeşte.
3 comentarii:
Foarte adevărat.
Frica de oameni paralizeaza, dar inca nu s-a murit din asta.
nu s-a mai iubit
Trimiteți un comentariu