reverie

Fantezia mea nu are cap 

pe umeri, 

dar oscilează între bine și excelent 

când se leagănă pe toată-mi candoarea. 

  

Mă ține de mână 

stângaci 

când scuip stelele 

și-mi sărut 

cu dor 

viermii pe creștet. 

Mă privește cu o adiere de 

noaptedevară 

în ochi 

când mă deșir 

peste toată-i ființa 

  

și mă aburcă de fiecare dată  

când folosesc  

cuvinte prea mari.