luni, 2 martie 2015

reverie



Fantezia mea nu are cap 
pe umeri, 
dar oscilează între bine și excelent 
când se leagănă pe toată-mi candoarea. 
  
Mă ține de mână 
stângaci 
când scuip stelele 
și-mi sărut 
cu dor 
viermii pe creștet. 
Mă privește cu o adiere de 
noaptedevară 
în ochi 
când mă deșir 
peste toată-i ființa 
  
și mă aburcă de fiecare dată  
când folosesc  
cuvinte prea mari.