joy

Din momentul ăsta

încep să mă alerg cu luna.

Vreau zile-ntregi de noapte

și străzi pline de lumină,

răcoarea unui acoperiș 

s-o simt din creștet,

iar cerul vostru îl vreau respirându-mi peste buze. 

Vreau să-mi văd umbra ca o sângerare a gândurilor, 

iar pe voi speriați.

azi ai fost dumneavoastră

mi-e sete, mi-e sete,
dați-mi un păcat în care să cad
și târăți-mă-n fața voastră
să mă bucur:
o ultimă gură de aer.
vreau doar a mea plăcerea de-a mă îngropa
în mine,
și-acolo să rămân până (și după)
ce terminați a mă ridica în slăvi
sau a-mi vorbi
de ei.

mi-e sete, mi-e sete,
cerșesc puțin zaț
și-un ceai să-mi sorb o ultimă gură de aer
înainte de-a afla câte păcate îmi datorați.

după ani

mulțumesc. nu îndrăznesc mai mult, oameni.